Despre asta este vorba!

Anul acesta am muncit enorm. Am facut-o cu un suflet curat, deschis... sincer. Picurul de talent care mi-a fost dat a fost valorificat, atat cat mi-a fost ingaduit anul acesta si imi place sa cred ca nu mi-a rapit modestia. Am luptat cu oameni, cu situatii, cu vorbe, cu suflete, cu oboseala, cu boala, cu lipsurile... cu MINE.
Mi-am primit suturile, ghiarele si veninul pe care multi nu le primesc intr-o viata intreaga. O buna parte din oamenii pe care i-am iubit, apreciat si admirat au luat initiativa de a-mi deveni dusmani. (imi vine sa zambesc... eu?! sa am dusmani? niciodata nu mi-am inchipuit o grozavie ca asta!) Am inceput prin a tacea si a inghiti. E crestineste. Dupa un punct de fierbere am inceput sa ripostez. Am plans si nu am dormit multe nopti. Acum imi vad de drumul meu.
Muncesc. Cant. Nu fac rau nimanui, spre deosebire de... n-are importanta! Am uitat deja!
Inteligenta si puterea mea de munca (infime, cum sunt, dar totusi existente) s-au intors impotriva mea de atatea ori si le-am urat. Acum invat sa le controlez. Ma curat prin lacrimi si ma purific prin focul prin care sunt trecuta.
Le multumesc din suflet celor care m-au incurajat. Desi sunt sub un cer de plumb, nu pot sa nu recunosc ca am avut suflete atat de frumoase alaturi! Familie, prieteni, colegi, profesori, elevi... M-au facut sa ma simt speciala, iubita, valoroasa. Fara astfel de oameni, viata nu ar fi suportabila.
...Muncesc. Cant. Nu fac rau nimanui.

Daca sunteti curiosi sa ma cunoasteti cu adevarat, sunt aici. Nu am nimic de ascuns. Ma puteti vedea, citi si asculta oricand. Un artist va ramane curat si stralucitor chiar si in cele mai intunecate medii. Sunt atatia alti artisti in jurul meu pe care ii iubesc si de la care invat...
"ea canta... pe buzele ei calde mi se naste sufletul." Inca este adevarat. In momentul in care nu va mai fi, ma voi retrage singura, cu capul sus.
In final, eu pot sa tin capul sus, si vi-o doresc si voua. De fapt... despre asta este vorba!